vineri, 29 mai 2009
vineri, 15 mai 2009
Iubirea adevarata
Se spune ca iubirea inlatura suferinta, ca poate transcende si aduce fericirea. De fapt toate marile religii ale omenirii propovaduiesc iubirea ca fiind cel mai inalt mesaj, cea mai inalta forma de abstractizare a religiei, a conditiei umane. Acesta este mesajul lui Iisus, al lui Ramakrishna, Rumi, Budha, Ghandi etc. Toti spun acelasi lucru. In orient se spune ca iubirea arde karma iar in occident ca ea depaseste conditia umana. Este unul si acelasi lucru. Dar ce are iubirea de a face cu aceasta? Cand ea apare conditia umana obisnuita ia sfarsit. Toate preocuparile ce ne ghidau pana atunci viata trec pe un loc secundar, primesc mai putina energie. Chiar daca continua sa existe, iubirea este cea in care acum constiin
Efecte negative a calculatorului asupra copilului
In ultimii ani si, mai intens, in ultimele luni, mass- media a avut ca subiect preferat violenta care se manifesta in unele scoli si licee din Bucuresti si din tara, fara sa insiste, in aceeasi masura, asupra contributiei proprii, in timp, la crearea unor mentalitati favorabile acestei situatii.
Aproape ca nu trece zi fara o stire legata de agresivitatea din institutiile de invatamant. Violuri cu eleve victime, filme pentru adulti cu actori din scoala, injuraturi, amenintari, pumni, injunghieri.
Concluzia pare sa fie una clara: elevii se poarta ca si cum nu mai stiu de frica nimanui si cred ca totul este permis. Cum s-a ajuns aici? Comportamentul violent poate avea multiple cauze: biologice, psihologice, sociale, economice. De aceea, este dificil sa separi efectele violentei media de influenta celorlalti factori. Cu toate acestea, cele peste 100 de studii din ultimii 40 de ani au demonstrat ca una din principalele cauze ale comportamentului agresiv al copiilor este violenta televizuala, violenta incurajata de televizor.
Referatul isi propune evidentierea relatiei copiilor cu violenta televizuala pornind de la constatarea evidentei ca tocmai cei care ar trebui sa fie protejati vad la televizor mai multa violenta decat adultii. Copiii vad, percep si recepteaza violenta altfel decat adultii- fapt agravant-, fiind mai puternic impresionati de aceasta.
Potrivit concluziilor specialistilor care analizeaza fenomenul- studii occidentale si romanesti- circa 80% dintre emisiunile TV vizionate de copii sunt destinate adultilor, iar majoritatea acestora se situeaza in intervalul de maxima audienta (19.00- 22.30), definit ca acela al “televiziunii familiale” sau “al marelui public”, in care o pondere importanta o detin copiii. O nefericita coincidenta face ca in aceleasi intervale orare sa existe si cea mai mare densitate de programe cu continuturi violente si o concentrare masiva a televizionarii, inclusiv de catre copii.
In al doilea rand, respectivele studii de specialitate dezvaluie faptul ca programele TV din Romania contin, comparativ, o cantitate mult mai mare de violenta decat cele occidentale, in conditiile in care respectarea signalecticii anti-violenta (adica respectarea recomandarilor C.N.A.- ului) este mai mult decat precara la noi.
Aproape ca nu trece zi fara o stire legata de agresivitatea din institutiile de invatamant. Violuri cu eleve victime, filme pentru adulti cu actori din scoala, injuraturi, amenintari, pumni, injunghieri.
Concluzia pare sa fie una clara: elevii se poarta ca si cum nu mai stiu de frica nimanui si cred ca totul este permis. Cum s-a ajuns aici? Comportamentul violent poate avea multiple cauze: biologice, psihologice, sociale, economice. De aceea, este dificil sa separi efectele violentei media de influenta celorlalti factori. Cu toate acestea, cele peste 100 de studii din ultimii 40 de ani au demonstrat ca una din principalele cauze ale comportamentului agresiv al copiilor este violenta televizuala, violenta incurajata de televizor.
Referatul isi propune evidentierea relatiei copiilor cu violenta televizuala pornind de la constatarea evidentei ca tocmai cei care ar trebui sa fie protejati vad la televizor mai multa violenta decat adultii. Copiii vad, percep si recepteaza violenta altfel decat adultii- fapt agravant-, fiind mai puternic impresionati de aceasta.
Potrivit concluziilor specialistilor care analizeaza fenomenul- studii occidentale si romanesti- circa 80% dintre emisiunile TV vizionate de copii sunt destinate adultilor, iar majoritatea acestora se situeaza in intervalul de maxima audienta (19.00- 22.30), definit ca acela al “televiziunii familiale” sau “al marelui public”, in care o pondere importanta o detin copiii. O nefericita coincidenta face ca in aceleasi intervale orare sa existe si cea mai mare densitate de programe cu continuturi violente si o concentrare masiva a televizionarii, inclusiv de catre copii.
In al doilea rand, respectivele studii de specialitate dezvaluie faptul ca programele TV din Romania contin, comparativ, o cantitate mult mai mare de violenta decat cele occidentale, in conditiile in care respectarea signalecticii anti-violenta (adica respectarea recomandarilor C.N.A.- ului) este mai mult decat precara la noi.
Prietenia
Prietenia adevarata - Fundamentul acestei stabilităţi şi statornicii pe care le căutăm în prietenie e buna credinţă; căci tot ce e nesincer e instabil. În plus, se cuvine să alegem un prieten deschis apropiat de un deplin acord cu noi, adică având aceleaşi înclinări ca şi noi.
Prietenia adevarata - Toate acestea contribuie la fidelitate; într-adevăr, o fire schimbătoare şi complicată nu poate fi credincioasă şi nici acela care nu are aceleaşi înclinări ca şi noi şi nu ni se potriveşte ca fire şi nu poate fi sigur sau statornic.
Trebuie să mai adăugăm la aceasta că unui prieten nu trebuie să-i placă să-şi învinuiască amicul sau să dea crezare învinuirilor ce i se aduc de alţii; toate acestea au importanţă pentru statornicie, subiect pe care îl voi dezvolta în continuare. Astfel se adevereşte ceea ce am spus la început, adică nu poate exista prietenie decât între cei buni. Într-adevăr, este o însuşire a omului bun, pe care îl putem numi şi înţelept, să observe aceste două reguli de prietenie:
- mai ntâi să nu existe în ea nici o urmă de minciună;
- în al doilea rând, nu numai să respingă acuzaţiile nedrepte aduse de cineva, dar nici el însuşi să nu fie suspicios.
Aici se ridică o întrebare mai grea dacă uneori trebuie să preferăm prietenii demni de prietenie, celor vechi. Prietenilor noi însă, dacă ne fac să sperăm, întocmai ca plantele neînşelătoare, că vor da rod, nu trebuie să fie respinse nici ele, totuşi cele vechi trebuie să-şi păstreze averea.
De obicei valoarea prieteniei trebuie să o judecăm atunci când caracterul, s-a format şi persoana s-a maturizat; dacă unii, în prima tinereţe, au fost pasionaţi de vânătoare sa de jocul cu mingea, nu trebuie pentru asta să aibă drept prieteni intimi pe cei pe care i-au preţuit atunci fiindcă aveau şi ei aceeaşi pasiune.
De asemenea, în prietenie se poate recomanda, pe bună dreptate, ca o afecţiune fără măsură – ceea ce se întâmplă foarte des – să nu stea în calea unor interese deosebite ale prietenilor. Prietenia se strecoară, nu ştim cum, în viaţa tuturor şi nu îngăduie nici un fel de existenţă să se lipsească de ea.
Prietenia adevarata - Toate acestea contribuie la fidelitate; într-adevăr, o fire schimbătoare şi complicată nu poate fi credincioasă şi nici acela care nu are aceleaşi înclinări ca şi noi şi nu ni se potriveşte ca fire şi nu poate fi sigur sau statornic.
Trebuie să mai adăugăm la aceasta că unui prieten nu trebuie să-i placă să-şi învinuiască amicul sau să dea crezare învinuirilor ce i se aduc de alţii; toate acestea au importanţă pentru statornicie, subiect pe care îl voi dezvolta în continuare. Astfel se adevereşte ceea ce am spus la început, adică nu poate exista prietenie decât între cei buni. Într-adevăr, este o însuşire a omului bun, pe care îl putem numi şi înţelept, să observe aceste două reguli de prietenie:
- mai ntâi să nu existe în ea nici o urmă de minciună;
- în al doilea rând, nu numai să respingă acuzaţiile nedrepte aduse de cineva, dar nici el însuşi să nu fie suspicios.
Aici se ridică o întrebare mai grea dacă uneori trebuie să preferăm prietenii demni de prietenie, celor vechi. Prietenilor noi însă, dacă ne fac să sperăm, întocmai ca plantele neînşelătoare, că vor da rod, nu trebuie să fie respinse nici ele, totuşi cele vechi trebuie să-şi păstreze averea.
De obicei valoarea prieteniei trebuie să o judecăm atunci când caracterul, s-a format şi persoana s-a maturizat; dacă unii, în prima tinereţe, au fost pasionaţi de vânătoare sa de jocul cu mingea, nu trebuie pentru asta să aibă drept prieteni intimi pe cei pe care i-au preţuit atunci fiindcă aveau şi ei aceeaşi pasiune.
De asemenea, în prietenie se poate recomanda, pe bună dreptate, ca o afecţiune fără măsură – ceea ce se întâmplă foarte des – să nu stea în calea unor interese deosebite ale prietenilor. Prietenia se strecoară, nu ştim cum, în viaţa tuturor şi nu îngăduie nici un fel de existenţă să se lipsească de ea.
vineri, 20 martie 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
